ispitirile și nevoințele cuvintelor

Caleidoscop VII

Azi începe școala și-mi amintesc că pentru mine, în fiecare an, 15 septembrie (data începutului de an școlar) era prilej de mare mîhnire. Cu cît se-apropia această zi, cu atît știam că vacanța de vară, petrecută aproape în întregime în satul bunicilor, se sfîrșea și că urma să mă întorc în oraș, într-un cartier înțesat cu blocuri gri, cu străzile pline de praf, jilave și bolnăvicioase cînd ploua, acoperite cu o zăpadă murdară iarna. Și e ușor de înțeles de ce raiul meu e pentru totdeauna rătăcit în acel sat de munte, în acei ani. Uneori mă lupt căutînd amintiri din zilele de școală, trăite în oraș, dar sînt infinit mai puține și mai fade decît cele din sat.

Ar fi atît de multe de spus despre școala de astăzi, dar, mai ales, despre reacțiile disproporționate și absurde ale părinților, de veșnicele lamentări pentru care, de altfel, există rezolvări simple, dar prefer să las pentru un articol viitor toate acestea.

Copiilor de azi le amintesc cîteva cuvinte lăsate de Caragiale:

Mîine începe școala. Copii, să vă bucurați de fiecare zi, chiar de unele dintre ele vor fi înnorate!

Să învățați, să vă jucați, să visați, dar mai ales să citiți! Cărțile sînt o minunată fereastră către lume. Obișnuiți-vă s-o deschideți!

Și nu uitați! Vacanța bate curînd la ușă!

I. L. Caragiale, O nouă „Carte de citire”

Astăzi, pe stil nou (28 august s.v.), e aniversarea nașterii lui Lev Nikolaevici Tolstoi, scriitorul meu de suflet, pe care, în ultimul an, l-am redescoperit mai ales datorită căutării neobosite ce i-a marcat ultimele decenii de viață după criza spirituală despre al cărei început și lupta ce i-a urmat a lăsat mărturie în Spovedanie.

Gîndim și chiar rostim: de ce Dumnezeu nu ne spune prin cuvinte ce vrea de la noi? Dar uităm că numai noi, în slăbiciunea noastră, vorbim prin cuvinte inexacte, insuficiente, unilaterale. Iar Dumnezeu are alt limbaj, alt mijloc de transmitere a voii sale. Acest mijloc este întreaga viață a lumii exterioare și tot ce s-a investit în sufletul nostru. (5 aprilie 1907)1

Plăcerea este pentru trup, binele este pentru suflet. Plăcerea și binele se întîlnesc rareori. (27 martie 1910)2

L. N. Tolstoi, Jurnal

Prima săptămînă a Festivalului George Enescu a fost una în care m-am dezlipit cu greu de Radio România Muzical. Am regretat că nu s-au transmis concertele din primele două zile, dar sper să le ascult prin iarnă, cînd am înțeles că se vor difuza, la același post de radio, înregistrările concertelor ce n-au fost transmise în direct.

Răsfoind lumea

Plăcerile și trîndăviile săptămînii 9-15 septembrie 2019

Cadoul muzical al săptămînii: Myra Hess interpretînd două piese din ciclul Cîntece fără cuvinte de Felix Mendelssohn.

Din păcate, am scris acest articol în grabă și n-am avut timp pentru selecția săptămînală din programul Radio România Muzical. Vă invit însă să consultați programul Festivalului George Enescu, cu siguranță veți găsi ceva care să vă umple săptămîna cu bucuria muzicii.

  1. Lev Tolstoi, Despre Dumnezeu și om. Din jurnalul ultimilor ani (1907-1910), traducere din rusă de Elena Drăgușin-Richard, Editura Humanitas, 2009, p. 26 

  2. Ibidem, p. 183 



ADAUGĂ UN COMENTARIU

Cîmpurile marcate cu * sînt obligatorii. Adresa de e-mail nu va fi publicată. Acest site folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor.
Comentariile sînt publicate după aprobarea acestora de administratorul site-ului.