La jumătatea secolului al II-lea p. Chr., Lucian din Samosata, unul dintre cei mai interesanți scriitori greci, scrie un dialog intitulat „Philopseudes” („Iubitorul de minciuni”) în care un anume Tychiades îi povestește prietenului său Philocles despre vizita pe care i-o făcuse de curînd unui prieten comun, Eucrates, căruia guta îi pricinuia dureri într-un picior.
Hățișurile vieții moderne, cu toate nălucirile și ispitele ei, ne fac de multe ori să uităm ceea ce este cu adevărat important, ne încurajează să ne plîngem cu fiecare ocazie și peste măsură, să ne căutăm justificări absurde ori să credem că singurul nostru țel în viață este căutarea, cu orice preț, a fericirii, deși, în urmă cu aproape două milenii, Marcus Aurelius ne-ntreba: „Deci te-ai ivit pentru a te desfătă?”.
În săptămîna 28 august – 3 septembrie 2017, în Florilegiu s-au adăugat frînturi din:
Apariția în iunie 1857 a volumului de poeme al lui Charles Baudelaire, „Florile răului”, a fost urmată de-o virulentă campanie de presă înțesată de acuze de imoralitate care-a dus la trimiterea atît a autorului, cît și-a editorului în judecată. Deși au existat voci importante ca Gustave Flaubert, Jules Barbey d’Aurevilly ori, mai tîrziu, Victor Hugo care s-au exprimat laudativ la adresa volumului, cei doi au fost condamnați la plata unei amenzi, iar șase poezii au fost interzise de la publicare.
În ziua de 15 martie 1866, Charles Baudelaire (n. 1821), poet cu oarecare faimă, datorată mai degrabă procesului din urmă cu aproape un deceniu, decît operei, intră în biserica Saint-Loup din Namur, în Belgia. La scurt timp își pierde cunoștința și e dus la Bruxelles unde e spitalizat.